„Turismul este despre experiențe, despre oamenii pe care îi întâlnești, despre diferențele între culturi, despre curiozitatea de a descoperi și testa lucruri noi” – Interviu cu Răzvan Pascu

„Turismul este despre experiențe, despre oamenii pe care îi întâlnești, despre diferențele între culturi, despre curiozitatea de a descoperi și testa lucruri noi” – Răzvan Pascu

Rǎzvan Pascu este consultant în marketing turistic și are numeroase apariții în presa națională pe subiecte de turism și un public de peste 300.000 de persoane care îi urmărește impresiile de călătorie și sfaturi pe Facebook și Instagram. A fost nominalizat „Personalitatea în turism a anului” în 2019 de către revista FORBES, a primit titlul „Marketer of The Year” în 2017 la gala de turism eTravel Awards și a fost nominalizat în 2013 de FORBES la „30 sub 30” în România. Vara aceasta a vizitat județul Gorj, prilej cu care ne împărtășește impresiile de călătorie, însoțite de câteva recomandări pentru o mai bună promovare turistică.

Rep: – Răzvan Pascu, ești unul dintre consultanții de turism din România cu un vast „bagaj” profesional, cu o experiență bogată în marketing și comunicare, dar, ce ne-a impresionat cel mai mult în acțiunile tale, este pasiunea cu care călătorești și mai ales, pasiunea cu care ne povestești călătoriile tale.  Să înțelegem că pentru un specialist în turism este mai necesară pregătirea practică?

Răzvan Pascu: Eu cred că turismul este, în primul rând, despre experiențe, despre oamenii pe care îi întâlnești, despre diferențele între culturi, despre curiozitatea de a descoperi și testa lucruri noi si înţelepciunea de a accepta că oamenii sunt diferiţi şi că tocmai acest lucru face lumea asta mai frumoasă… nu prea cred în turismul „șablon” și, tocmai de-aceea, cred că un specialist în turism trebuie întâi de toate să fie pasionat de subiect. În mod cert este necesară pregătirea practică, este important să fi călătorit, dar contează foarte mult și cât suflet pui în tot ceea ce faci, de la informarea pe teme turistice, organizarea călătoriilor în sine și până la modul în care le transmiți oamenilor mesajul pe care îl ai pentru ei, indiferent că este vorba de o recomandare de călătorie, o informație mai pragmatică sau că povestești despre o experiență proprie, pur subiectivă.

Rep: –  Ai călătorit pe aproape toate meridianele lumii, ai descoperit specificul, sau hai sa zicem „parfumul” fiecărei destinații, fie ea exotică sau nu. Cum s-ar particulariza România din punct de vedere al atracției turistice, în comparație cu alte destinații?

Răzvan Pascu: România are avantajul de a fi încă autentică, are încă locuri neatinse de turismul de masă, multe zone își păstrează încă tradițiile, cât de cât, obiceiurile vechi de sute de ani, are peisaje deosebite, îndeosebi în zonele de munte, oameni „poveste”, în ochii cărora citești bunătatea, greutățile și cinstea. Sunt din ce în ce mai puține astfel de locuri și de oameni în jurul nostru.

Rep: – Ai vizitat recent Gorjul și ai povestit cu plăcere despre câteva locuri, chiar despre oameni. Ce particularizează județul nostru și unde ai găsit unicitatea experienței turistice?

Răzvan Pascu: Asociez aproape instantaneu Gorjul cu Ansamblul Brâncuși și cred că asta particularizează întreg județul. Deocamdată… Probabil că o parte dintre români se gândesc la Brâncuși când spun Târgu Jiu, dar eu cred că nu este suficient să vă bazaţi doar pe asta şi nici nu cred că vreodată vor veni mase mari de turiști din România sau din străinătate doar pentru acest lucru. Ca parte din întreg, Brancuși poate ajuta, dar nu este suficient, pentru că nu este un personaj de masă, nu toată lumea poate înțelege opera lui. Combinația între zona submontană și zona montană înaltă conferă județului Gorj un areal natural deosebit și aici este zona pe care aș miza eu foarte mult în marketingul turistic al județului. Multă vreme de-acum înainte se va vorbi tot mai mult despre natură sau distanțare, iar asta este fix ceea ce aveți în județ; în plus, aș da valoare obiectivelor turistice din județ prin organizarea de evenimente care să aibă ecou național, mari, de impact, și cât mai diverse.

Rep: – Care ar fi punctele tari pe care le vezi în Gorj în ceea ce privește turismul și care sunt oportunitățile în contextul unei dezvoltări a turismului în zonă?

Răzvan Pascu: Sunt o mulțime de atracții turistice în Gorj, obiective variate, multe dintre ele în aer liber, potrivite pentru un public divers, inclusiv pentru familii cu copii și pentru această perioadă în care toată lumea caută locuri mai puțin aglomerate, unde să își poată petrece o vacanță relaxantă, fără stres inutil. Începând de la Ansamblul Brâncuși de care deja am amintit mai sus până la peștera Polovragi și peștera Muierilor, Muzeul Satului din Curtișoara, casa memorială Constantin Brâncuși din Hobița, mănăstirea Tismana, stațiunea Rânca, Cheile Sohodolului și Munții Parâng, zona Băile Săcelu, La Hamace si multe altele – chiar ai ce face în județul Gorj și nu te vei plictisi.

În contextul unei dezvoltări a turismului în zonă, sugerez reabilitarea drumurilor din zonele turistice ca prioritate pentru administrația județeană, organizarea de evenimente in județ care să aibă impact național, pregătirea zonelor cu natură frumoasă din județ pentru un flux turistic mai mare și o promovare mai intensă a întregii regiuni. Există foarte mult potențial, însă trebuie ca oamenii să știe de toate locurile faine care există în Gorj, dar care, dintr-un motiv sau altul, nu au fost încă suficient de mult „scoase în față”, mediatizate. Pentru cei din București, Gorjul pare la capăt de lume, ori nu este deloc așa.

Totodată, natura deosebită cu care a fost înzestrat Gorjul ar trebui evidențiată mai mult și protejată ca atare. Pe lângă necesitatea infrastructurii, câteva idei prin care cred ca s-ar atrage turiștii români și străini să admire mai mult natura din regiune ar fi: realizarea câtorva propuneri de trasee “oficiale” (atât pentru cei care vor să meargă pe jos, cât și cu bicicletele) prin întreg județul, care să evidențieze fiecare zonă naturală deosebită, pe grade de dificultate, și promovate intens, montarea de panouri informative și repararea celor stricate, realizarea de campanii media de informare a românilor cu privire la locurile speciale pe care le pot găsi în județul Gorj, folosindu-se atât canalele clasice (tv, presa scrisă, presa online), cât mai ales canalele moderne (social media: bloguri, Facebook, Instagram, Tik Tok), implicarea meșteșugarilor locali în proiecte turistice și în promovarea turistică, dar și realizarea de evenimente cât mai des în județ, care să genereze ecou național.

Ca idee generala, trebuie create motive pentru ca turistul să revină în județ, astfel că recomand ca activitatea turistică și de marketing turistic să fie gândită pe tot parcursul anului, nu concentrata doar pe lunile de vară sau iarnă când oricum numărul de turiști este mai mare.

Rep: – Este firesc să te întreb și despre punctele slabe…

Răzvan Pascu: După părerea mea, potențialul cultural și turistic al întregii regiuni este încă insuficient valorificat, lipsesc brandurile locale sau nu sunt puse suficient în lumină, obiceiurile și tradițiile oltenești par a se pierde ușor-ușor, iar despre infrastructură am amintit deja mai sus. Totodată, îmi pare că s-a mers până acum aproape exclusiv pe un nivel scăzut al prețului pachetelor turistice, iar proprietățile care să se comporte ca un “magnet” turistic sunt prea puține. În turism, trebuie să existe oferte pentru toate gusturile și buzunarele, însă în Gorj turiștii cu venituri mai mari, familiile cu copii, angajații din multinaționale care vin în teambuildinguri sau turiștii străini care își doresc cazări de foarte bună calitate, preponderent de 5 stele, nu prea au foarte multe opțiuni.

Rep: – Este cunoscută intenția autorităților județene de a investi mai mult în turism în perioada următoare, domeniu care poate aduce venituri atât bugetelor locale, cât și investitorilor privați. Cum ar trebui să arate un parteneriat funcțional public-privat și cum s-ar împărți sarcinile între autoritățile publice și investitori?

Răzvan Pascu: Din câte știu eu, există deja un parteneriat public-privat care funcționează bine, Asociația „Acasă la Brâncuși”. Cei de la asociație s-au descurcat foarte bine până acum cu resursele avute și ar trebui susținuți mai mult. Dar, în anii în care trăim, poți fi oricât de deștept și poți fi un geniu în marketing, dacă nu investești bani în promovare turistica, în evenimente, în dezvoltarea de sub-branduri locale, nu vei face decât să rămâi într-o stare de letargie, de supraviețuire, și e greu să treci la nivelul următor daca nu îți dai un restart și la modul de gândire.  

Totodată, recomand crearea și implementarea unei strategii de atragere a investitorilor români și străini în județ, atât companii mici cu expertiză în domeniu, cât și companii foarte mari, de la branduri de hoteluri renumite, pana la parcuri tematice de distracție sau companii organizatoare de evenimente care să vină cu idei inovative pentru județ. Pentru a fi convinse să investească în Gorj, trebuie gândite pentru acestea facilități și pachete atractive, plus oferit sprijin în derularea investițiilor.

Rep: – Ce alte proiecte intenționezi să ne propui pentru dezvoltarea turismului în Gorj?

Răzvan Pascu: – Propun realizarea unei strategii de dezvoltare și, mai ales, de marketing în turism care să includă atât proiecte pe termen lung, 5-10 ani, cât și activități punctuale, mai îndrăznețe, idei de guerilla marketing, info-trip-uri, PR blitz-uri… concurența este mare, chiar și dacă ne referim strict la turismul intern, așa că este nevoie ca fiecare regiune care își dorește să dezvolte turismul să vină cu ceva care să îi diferențieze.

De exemplu, deși la o primă vedere arhitectura tradițională gorjeană mai există doar la Muzeul Satului de la Curtișoara și la casa lui Brâncuși de la Hobita, cu siguranță mai există locuri din județ în care casele nu au fost încă pe deplin “metamorfozate”, astfel că recomand gândirea și implementarea unui proiect de reabilitare a caselor tradiționale din Gorj și includerea lor într-un “Traseu al Arhitecturii Gorjene”. Aici aș vedea o campanie amplă, întinsă pe ani de zile, care să implice susținere, sprijinire, impulsionare inclusiv financiară (și chiar coerciție dacă va fi cazul) a celor care au facilități turistice să le renoveze cu arhitectură tradițională. Pentru proiectele turistice noi, as propune un program unic în țară, care cel mai probabil se va bucura și de ecou în media, de condiționare a obținerii autorizației de construcție pentru facilitate turistica in județ doar dacă respecți arhitectura tradițională. Aceasta s-ar realiza în baza unui ghid de arhitectură locală creat împreună cu arhitecți experți în păstrarea și valorificarea tradițiilor și valorilor naționale. Știu că poate unii se vor supăra când vor citi asta, dar un mare guru in marketing spunea ca daca nu te diferențiezi, atunci mori. Și nu te poți diferenția cu o pensiune cu termopane albe, ci mai degrabă cu dantelaria superb sculptata, tipic Olteniei de Sub Munte.

De asemenea, este nevoie de o strategie bine gândită pe cel puțin 10 ani, care să implice toți stakeholderii și să includă și strategii de atragere a investitorilor în turismul din județ, un plan de comunicare turistică bine structurat, clar, pornind de la o listă scurtă de puncte tari și o conexiune directă cu elementele turistice cele mai apreciate de vizitatori (ex: “Vino la Gorj pentru că….”). Dat fiind impactul online-ului în turism, propun să se realizeze acțiuni de promovare cu influenceri și vedete, care să genereze awareness în Social Media, dar și gândirea unor subiecte de presă, care să ajungă în prime time-ul știrilor TV și online pe presa națională. Dacă vrei să ajungi mare, nu trebuie să mai gândești mic sau doar local, iar turismul trebuie să devină o prioritate județeană.

Rep: – Mulțumim, gânduri bune, succes și, în continuare, călătorii minunate!

Răzvan Pascu: – Mulțumesc și eu, succes și vouă!

Ai un anunț de publicat?  Click aici!